Bilirubina directă (conjugată) reprezintă fracțiunea bilirubinei care a fost procesată în ficat prin conjugare cu acidul glucuronic, devenind hidrosolubilă și putând fi excretată în bilă. Creșterea bilirubinei directe indică o tulburare în excreția biliară (colestază) sau o afectare hepatocelulară care împiedică transportul bilirubinei conjugate în canaliculele biliare. Valori crescute ale bilirubinei directe apar în ictere obstructive (calculi biliari, tumori de cap de pancreas, colangiocarcinom), hepatite acute și cronice, ciroze hepatice, colangite, colestază medicamentoasă și sindroame colestative ale sarcinii. Sindroamele Dubin-Johnson și Rotor sunt cauze genetice rare de hiperbilirubinemie directă. Determinarea bilirubinei directe, corelată cu bilirubina totală și cea indirectă, este esențială pentru diagnosticul diferențial al icterelor. Analiza se efectuează din ser prin metoda colorimetrică.
Se recoltează pe nemâncate (post alimentar de minim 8 ore). Se permite consumul de apă. Proba de sânge trebuie protejată de lumină (bilirubina este fotosensibilă). Se evită hemoliza probei.
Vezi pe Drin.ro